Acordarea de împrumuturi și nerepartizarea la dividende a profitului în 2026

1. Context și obiectiv
Prezentul document analizează riscul fiscal asociat acordării de împrumuturi către asociați/acționari sau persoane afiliate, în situația în care societatea înregistrează profit, dar nu decide repartizarea acestuia la dividende, în contextul fiscal aplicabil începând cu 1 ianuarie 2026.

Documentul este construit având în vedere:
• majorarea cotei de impozit pe dividende la 16%, aplicabilă de la 1 ianuarie 2026;
• consolidarea regulilor de disciplină fiscală și control al fluxurilor de numerar introduse prin Legea nr. 239/2025;
• principiile fiscale consacrate privind substanța economică, anti-abuzul și realitatea tranzacțiilor.

Scopul documentului este de a evidenția faptul că, în anumite circumstanțe, nerepartizarea profitului la dividende concomitent cu acordarea de împrumuturi poate fi interpretată de autoritățile fiscale ca o strategie de evitare sau amânare a impozitării dividendelor, cu riscul recalificării împrumuturilor ca dividende mascate.

2. Cadru general: profit, dividende și împrumuturi

2.1 Profit și decizia de repartizare
Existența profitului contabil și/sau fiscal nu generează, prin ea însăși, obligația de plată a impozitului pe dividende. Această obligație apare exclusiv la momentul repartizării profitului prin hotărârea organelor statutare.
Începând cu 2026, decizia de nerepartizare a profitului trebuie însă analizată nu doar din perspectivă contabilă, ci și din perspectiva utilizării efective a lichidităților generate de profit.

2.2 Împrumuturile către asociați / persoane afiliate
Împrumuturile acordate asociaților, acționarilor sau persoanelor afiliate sunt, în principiu, permise, dar sunt supuse unei analize fiscale aprofundate atunci când:
• sunt finanțate din profitul nerepartizat;
• nu au o justificare economică independentă;
• înlocuiesc, în fapt, mecanismele clasice de remunerare a capitalului.

3. Situația de risc fiscal: profit nerepartizat și cash-out prin împrumuturi

3.1 Descrierea situației
Un risc fiscal semnificativ apare atunci când sunt îndeplinite cumulativ sau succesiv următoarele elemente:
• societatea înregistrează profit și dispune de lichidități;
• profitul nu este repartizat la dividende, deși nu există constrângeri legale sau financiare evidente;
• societatea acordă împrumuturi către asociați/acționari sau persoane afiliate;
• împrumuturile sunt acordate din aceleași resurse financiare care ar fi putut susține o distribuire de dividende;
• împrumuturile prezintă condiții mai favorabile decât cele de piață sau sunt lipsite de o logică economică clară.

3.2 Raționamentul autorităților fiscale
Într-un astfel de context, autoritățile fiscale pot formula următorul raționament:
Dacă societatea dispune de profit și numerar, iar acționarii beneficiază de fonduri sub forma unor împrumuturi, lipsa repartizării profitului la dividende poate indica intenția de a evita sau amâna plata impozitului pe dividende.
Acest raționament este susținut de principiul potrivit căruia substanța economică prevalează asupra formei juridice.

4. Analiza ANAF: delimitarea dintre împrumut real și dividend mascat

4.1 Elemente analizate în cadrul controalelor fiscale
În cadrul unei inspecții fiscale, ANAF poate analiza, fără a se limita la:
• existența și conținutul contractelor de împrumut;
• nivelul dobânzii comparativ cu condițiile de piață;
• existența unui termen de rambursare realist;
• efectuarea efectivă a rambursărilor;
• corelația temporală dintre obținerea profitului și acordarea împrumuturilor;
• comportamentul societății privind politica de dividende.

4.2 Împrumuturi consecutive sau corelate
Un risc ridicat de recalificare apare atunci când:
• profitul este menținut sistematic ca rezultat reportat;
• împrumuturile sunt acordate periodic, în lipsa repartizării dividendelor;
• împrumuturile sunt prelungite sau reînnoite fără rambursări efective;
• există o legătură directă între nivelul profitului și valoarea împrumuturilor acordate;
• împrumuturile reprezintă principala formă de transfer de numerar către asociați.

În aceste situații, împrumuturile pot fi considerate dividende mascate, acordate înainte de repartizarea formală a profitului.

5. Consecințe fiscale și juridice ale recalificării
Recalificarea împrumuturilor ca dividende mascate poate avea următoarele consecințe:
• impunerea impozitului pe dividende de 16%;
• impunerea contribuției de asigurări sociale de sănătate, după caz;
• calcularea de dobânzi și penalități de întârziere;
• ajustări de prețuri de transfer, în cazul relațiilor intra-grup;
• potențiala atragere a răspunderii administratorilor pentru prejudicierea societății.

6. Recomandări de bună practică pentru reducerea riscului fiscal

6.1 Politica de profit și dividende
• definirea și documentarea unei politici clare privind repartizarea sau nerepartizarea profitului;
• justificarea economică a deciziei de reținere a profitului;
• evitarea menținerii artificiale a profitului nerepartizat în paralel cu cash-out-ul prin împrumuturi.

6.2 Acordarea de împrumuturi
• demonstrarea unei nevoi economice reale;
• stabilirea unor condiții de piață (dobândă, garanții, scadență);
• respectarea strictă a graficelor de rambursare;
• separarea deciziilor de finanțare de cele de remunerare a capitalului.

7. Concluzie
Începând cu 2026, nerepartizarea profitului la dividende concomitent cu acordarea de împrumuturi către asociați sau persoane afiliate constituie un risc fiscal semnificativ. În lipsa unei justificări economice solide, aceste structuri pot fi considerate artificiale și pot conduce la recalificarea împrumuturilor ca dividende mascate, cu consecințe fiscale și juridice importante.

Într-un context de impozitare mai ridicată a dividendelor și de control sporit al fluxurilor de numerar, coerența deciziilor de cash-out și documentarea acestora devin esențiale pentru managementul riscului fiscal.