Tax Flash nr. 49

În Monitorul Oficial nr. 1269 din data de 21 decembrie 2020 a fost publicată Legea nr. 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Prezentăm mai jos cele mai importante modificări:

I. Dispoziții generale

1. Modificarea/completarea următoarelor definiții:

Definiția locului conducerii efective a fost modificată, locul conducerii efective reprezentând potrivit noii definiții locul în care, dacă nu se demonstrează altfel, persoana juridică străină, realizează operațiuni care corespund unor scopuri economice, reale și de substanță și unde este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activității persoanei juridice străine în ansamblul său se iau în România de către directorii executivi/membrii consiliului de administrație; sau

b) cel puțin 50% din directorii executivi/membrii consiliului de administrație ai persoanei juridice străine sunt rezidenți.

Definiția rezidentului se completează cu precizarea că acesta are obligație fiscală integrală în România, fiind contribuabil supus impozitării în România pentru veniturile mondiale obținute din orice sursă, atât din România cât și din afara României.

2. Stabilirea rezidenței fiscale pe baza locului conducerii efective

Pentru orice persoană juridică străină, rezidenţa se stabileşte pe baza chestionarului de rezidenţã şi a altor documente care atestã rezidenţa. Autoritățile fiscale din România vor putea stabili din oficiu sau la cererea altei autorități, un loc al conducerii efective care nu şi-a îndeplinit obligaţiile fiscale (inregistrare, conducere şi pãstrare contabilitate, înregistrare ca plãtitor de impozit pe profit, declarare şi plata impozit pe profit etc).

Persoanele juridice strãine înregistrate cu locul conducerii efective în România pânã la 31 decembrie 2020, au obligaţia depunerii chestionarului împreunã cu documentaţia aferentã pânã la 30 iunie 2021.

II. Impozit pe profit

1. Grupul fiscal

Printe cea mai semnificativă noutate legislativă a anului 2021 este introducerea conceptului de grup fiscal din perspectiva impozitului pe profit şi a posibilitătii de consolidare fiscală la nivel de grup.

In cadrul grupului fiscal, fiecare membru al grupului fiscal va determina rezultatul fiscal în mod individual, iar rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se va determina prin însumarea algebrică a rezultatelor fiscale determinate în mod individual de fiecare membru al grupului fiscal. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte creditul fiscal, impozitul pe profitul reinvesti, scutiri și reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislației în vigoare, sumele reprezentând cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, potrivit legii, costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale și alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare, determinate de fiecare membru și comunicate persoanei juridice responsabile, aceste sume se scad în limita impozitului pe profit datorat de grupul fiscal.

Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru formarea unui grup fiscal sunt:

deținere, directă sau indirectă, de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, pe o perioadă neîntreruptă de un an anterioară începerii consolidării;
contribuabili plătitori de impozit pe profit;
an fiscal similar;
nu fac parte dintr-un alt grup fiscal în domeniul impozitului pe profit;
nu sunt plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau nu sunt concomitent plătitori de impozit pe profit și plătitori de impozit specific;
nu aplică unul din regimurile speciale (activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor);
nu se află în dizolvare/lichidare, potrivit legii.

Atenţie ar trebui acordate urmãtoarelor aspecte:

Obligativitatea menţinerii grup fiscal pe o perioada de 5 ani.
Iesirea unui membru inainte de perioada de 5 ani conduce la recalcularea rezultatelor fiscale la nivelul membrului ce a iesit din grup, dar şi la nivelul grupului fiscal pentru perioada în care s-a aplicat sistemul de consolidare, cu stabilirea de dobânzi şi penalitãţi. Existã excepţii de la aceastã regulã pentru reorganizãri, dizolvare, vânzare titluri de participare ce conduc la o deţinere sub 25%);
Pierderea fiscalã înregistratã de membru/membrii grupului anterior intrãrii în grupul fiscal se recupereazã doar din rezultatul fiscal al membrului/membrilor respectivi. Aceasta nu se reporteaza la nivel de grup fiscal.
Se poate recupera din rezultatul fiscal consolidat al grupului doar pierderea înregistrată în perioada aplicării sistemului de consolidare fiscal;
In cazul desființării grupului fiscal după perioada minimă de 5 ani, doar persoana juridică desemnată poate recupera pierderea fiscală înregistrată și nerecuperată în perioada consolidării fiscale a întregului grup.
Fiecare membru al grupului fiscal are obligația să întocmească dosarul prețurilor de transfer care va cuprinde atât tranzacțiile desfășurate cu membrii grupului fiscal, cât și cele realizate cu entitățile afiliate din afara grupului fiscal.

2. Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Sunt aduse clarificări privind aplicabilitatea scutirii de impozit a profitului reinvestit, astfel:

pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial – scutirea se va acorda în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcţiune a activelor;
pentru contribuabilii care aplică sistemul anual - scutirea se va acorda în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului punerii în funcţiune a activelor până la sfârşitul anului respectiv

O prevedere nouă adăugată prin prezenta lege este reprezentată de faptul că profitul pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale, poate fi repartizat la rezerve și în cursul anului următor.

3. Tratament fiscal cheltuieli

Au fost introduse urmãtoarele modificãri privind cheltuielile deductibile fiscal:

Ajustările pentru deprecierea creanţelor devin deductibile în procent de 100% (anterior procentul era 30%), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;

b) nu sunt garantate de altă persoană;

c) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.

Atenţie ! Intrarea în vigoare a acestei prevederi la 01.01.2021 a fost amânată prin OUG 226/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 1332 din 31 decembrie 2020. Prevederea urmează a se aplica începând cu anul 2022

Cheltuielile suportate de angajator aferente activității în regim de telemuncă pentru salariații care desfășoară activitatea în acest regim;

Se introduc noi reglementări distincte privind tratamentul fiscal al contractelor de leasing pentru contribuabili care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, respectiv reguli cu privire la deductibilitatea cheltuielilor cu amortizarea activelor aferente dreptului de utilizare pe durata activului-suport, reevaluarea activelor aferente dreptului de utilizare, deductibilitatea cheltuielilor privind dobânzile și diferențele de curs generate de contractele de leasing.
Se abrogă prevederea care includea cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi de educaţie timpurie în randul cheltuielilor sociale, deductibile limitat.
In categoria cheltuielilor nedeductibile au fost introduse urmãtoarele:

Cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacții cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I și/sau anexa II din Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

In data de 7 octombrie 2020 a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE recomandãrile Consiliului European privind jurisdicţiile necooperante. Cu toate acestea, în cadrul listei apar jurisdicţii precum Turcia, Australia care înca aşteaptã o verificare suplimentarã sau aveau termen pânã la 31 decembrie 2020 pentru adaptarea legislaţiei. Urmãtoarea revizuire a Consiliului urmeazã sã se realizeze în februarie 2021.

Având în vedere cã în unele situaţii, jurisdictiile aveau termen de redresare 31 decembrie 2020, termen ulterior publicãrii in Jurnalul Oficial al UE, iar urmãtoarea revizuire se va realiza în februarie 2021, apar neclaritãţi privind tratamentului fiscal al cheltuielilor înregistrate cu parteneri rezidenţi în jurisdicţiile incluse în Anexele din Lista UE pânã la momentul revizuirii acesteia.

La acest moment riscul este ca cheltuielile înregistrate în anul 2021 cu parteneri din jurisdicţiile menţionate în Lista UE a jurisdictiilor necooperante sã fie considerate nedeductibile fiscal pânã la momentul rectficãrii acesteia. Exista totusi, indicaţii cã Ministerul Finanţelor va publica un comunicat care ar ajuta la clarificarea tratamentului fiscal.

In cadrul seminarului de fiscalitate al BDO Tax din 27 ianuarie 2021, Dan Barascu – Tax Partner va discuta despre aceste prevederi, aplicabilitatea lor si riscurile asociate.

Cheltuielile reprezentând amortizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, care se scad din impozitul pe profit.

Cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor, indiferent de tratamentul fiscal aplicat la nivelul salariaților. În trecut, acestea puteau fi considerate elemente similare cheltuielilor doar dacă erau impozitate la nivelul salariaților.

4. Case de marcat

Au fost aduse clarificări și în privința facilității fiscale introduse prin Legea nr. 153/2020 privind scăderea costului de achiziție a aparatelor de marcat electronice fiscal achiziționate și puse în funcțiune începând cu anul 2018.

Contribuabilii care aplică facilitatea privind scăderea din impozit a costului de achiziţie a aparatelor de marcat electronice fiscale nu beneficiază de facilitatea privind profitul reinvestit pentru aceste aparate.

5. Pierderi fiscale

Se introduc noi reglementări prin care devine posibilă recuperarea pierderilor fiscale din operațiuni de reorganizare (fuziune/divizare/desprindere) în cazurile unde sunt implicaţi contribuabili supuşi impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

6. Credit fiscal

În vederea obținerii creditului fiscal, noua lege facilitează obligația contribuabililor de a mai obține certificări ale impozitelor plătite în străinătate din partea diverselor autorități străine. Astfel, pentru impozitele reținute de terți sunt acceptate și documente justificative eliberate de plătitorul de venit, iar pentru impozitele plătite direct de contribuabil în alte state este acceptată și copia declarației fiscale, împreună cu documente care atestă plata.

III. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

1. Sunt abrogate prevederile referitoare la cota de impozitare aplicabilă în cazul persoanelor juridice nou-înființate.

2. Din baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se scad dividendele primite de la o persoană juridică română (devin venituri neimpozabile).

3. Pentru contribuabilii care ies din sistemul de impunere în cursul anului fiscal (devin plătitori de impozit pe profit), câștigul din diferențe de curs valutar, înregistrat cumulat de la începutul anului, reprezintă elemente similare veniturilor în primul trimestru pentru care se datorează impozit pe profit (cu excepția celor care devin plătitori de impozit pe profit în primul trimestru al anului).

IV Impozit pe venit şi contribuţii sociale

1. Rezidența fiscală a persoanelor fizice

Începând cu 1 ianuarie 2021, persoanele fizice nerezidente datorează impozit pe venit pe veniturile din orice sursă, începând cu data la care declară că au centrul intereselor vitale în România, nu cu data de la care devin rezidente, ca până acum.
De asemenea, persoanele fizice nerezidente care stau pe teritoriul României mai mult de 183 de zile, în oricare 12 luni consecutive vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile din orice sursă, din prima zi a sosirii, nu din ziua în care deveneau rezidente, ca până acum.

2. Venituri din activități independente

Începând cu 1 ianuarie 2021, venitul brut din activități independente, determinat în sistem real, cuprinde câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activității, rămase la încetarea activității.
De asemenea, se introduc în categoria cheltuielilor nedeductibile cheltuielile cu amortizarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activității, precum și cheltuielile cu costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale puse în funcțiune în anul respectiv.
La articolul 68, se introduce un alineat nou, 7¹, care stabilește regulile aplicabile în cazul în care se transformă/schimbă forma de exercitare a unei activități, în condițiile continuării activității.

3. Venituri din salarii și asimilate salariilor

Prin modificarea articolului 76 alineatul (3) din Codul Fiscal se includ în categoria avantajelor salariale impozabile cu impozit pe venit și contribuții sociale și avantajele în bani sau în natură primite de la terți ca urmare a unei relații contractuale între parți.

Se introduc în categoria veniturilor neimpozabile din punct de vedere al impozitului pe venit și contribuțiilor sociale, incepând cu veniturile lunii ianuarie 2021, următoarele:

ajutorul de adopție;
avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, aflate în proprietatea sau folosința persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități;
avantajele în natură acordate, pe perioada stării de alertă, persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a ocupării unor funcții considerate de către angajator/plătitor esențiale pentru desfășurarea activității și care se află în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator/plătitor;
sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile și cu achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative;
acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică.

Se introduc completări în ceea ce privește tratamentul fiscal aplicabil contravalorii serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariații proprii și membri de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Astfel, această suma este neimpozabila din punct de vedere al impozitului pe venit și contribuțiilor sociale în măsura în care valoarea totală a serviciilor nu depășește într-un an fiscal nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.
Se includ în categoria veniturilor exceptate de la plata contribuțiilor sociale, sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților (anterior, sumele erau neimpozabile doar din perspectiva impozitului pe venit);
Se stabilește că în cazul avantajelor în bani sau natura primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, obligația de calcul, declarare și plată a impozitului pe venit și contributiilor sociale obligatorii revine fie angajatorului – daca plata se efectuează prin intermediul acestuia, fie plătitorilor de venituri – dacă plata este efectuată de terți.
În cazul avantajelor primite de la terți nerezidenți, obligația de a calcula, declara și plăti impozit pe venit revine contribuabilului. Cu toate acestea, angajatorul rezident poate opta pentru calcularea, reținerea și plata impozitului pe venit datorat. În cazul contribuțiilor sociale, acestea se calculează, se declară şi se plătesc de către contribuabil sau de către angajatorul său nerezident, în funcție de statul în care își are sediul angajatorul/plătitorul de venituri.

4. Venituri din cedarea folosinței bunurilor

Sunt introduse noi reglementări cu privire la veniturile obţinute de către proprietar din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2021, conform carora:

veniturile realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu şi cinci inclusiv, în cursul unui an fiscal, se determină pe baza normei anuale de venit;
în cazul depășirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul aceluiași an fiscal, determinarea venitului se efectuează pe baza normei anuale de venit pentru întregul an fiscal, iar începând cu anul fiscal următor determinarea venitului net se realizează în sistem real și se supune impunerii potrivit regulilor prevăzute în categoria veniturilor din activități independente.

Sunt abrogate prevederile privind posibilitatea determinarii venitului net în sistem real pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu şi cinci inclusiv.

5. Venituri din investiții

Sunt aduse modificari în ceea ce privește definirea veniturilor din Romania din transferul titlurilor de valoare. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2021, sunt considerate ca fiind obținute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate, si veniturile din operațiuni cu instrumente financiare derivate, realizate printr-un intermediar, rezident fiscal român la care persoana fizică are deschis contul.
Sunt incluse în categoria veniturilor neimpozabile transferul de titluri de valoare și/sau aur de investiții la momentul dobândirii acestora în cazul partajului judiciar sau voluntar, precum și al regimului separației de bunuri.
Se stabilește o nouă dată la care intermediarii care efectuează tranzacții cu titluri de valoare sunt obligați să comunice contribuabililor informațiile privind câștigul/pierderea aferente anului fiscal în curs, precum și să depună o declarație informativă privind câștigul/pierderea pentru fiecare contribuabil -ultima zi a lunii februarie, în loc de 31 ianuarie.

6. Venituri din pensii

Se reglementează determinarea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate. Astfel, plafonul neimpozabil se acordă pentru fiecare rată lunară, de la fiecare fond de pensii.
La stabilirea venitului impozabil aferent drepturilor primite de către moștenitorii legali ai participanților la fonduri de pensii, plafonul neimpozabil se acordă pentru fiecare drept de pensie, chiar dacă acestea sunt acordate de la același fond de pensie.

7. Venituri din premii și din jocuri de noroc

Se introduc în categoria veniturilor neimpozabile reducerile comerciale de preț acordate persoanelor fizice, altele decât cele acordate contribuabililor care obțin venituri pentru care se aplică regulile de impozitare aferente veniturilor de natură salarială sau asimilate.

8. Venituri din alte surse

Sunt introduse în categoria veniturilor din alte surse biletele de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza evidenței nominale altor categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă și publicitate, altele decât tichetele cadou cărora le sunt aplicabile regulile de impozitare aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor. Evidența nominală trebuie să cuprindă, cel puțin, informații referitoare la numele, prenumele, codul numeric personal/numărul de identificare fiscală a beneficiarului și valoarea tichetelor acordate fiecărui beneficiar, lunar.

9. Declarația unică

Se modifica termenul de depunere a Declaratiei Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plată al obligațiilor fiscale aferente. Astfel, noul termen va fi data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor în cazul veniturilor realizate începând cu anul 2020 si 25 mai inclusiv a anului în curs în cazul veniturilor estimate începând cu anul 2021 (cu excepția veniturilor realizate/ începerea activității în cursul anului).
Se modifică, de asemenea, și termenul de depunere al formularului 230 “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”, cu data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.

10. Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii

Se include posibilitatea de a acorda credit fiscal/scutire pentru impozitul plătit în străinătate și dacă plata acestuia se dovedește de către plătitorul de venit/agentul care reține la sursă impozitul în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un document justificativ. Pentru veniturile pentru care nu se realizează reținerea la sursă, impozitul plătit în străinătate de persoana fizică se dovedește printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin, sau prin copia declarației fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competentă străină însoțită de documentația care atestă plata acestuia, în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează documentul justificativ.

V. Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți

1. Reducere cota de impozitare la 10% pentu anumite venituri obţinute de persoane fizice nerezidente.

Se reduce de la 16% la 10% cota de impozitare pentru următoarele tipuri de venituri obținute din România de persoane fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri:

dobânzi;
redevenţe;
comisioane;
venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România;
venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă;
venituri din servicii prestate în România;
venituri din profesii independente desfăşurate în România - medic, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare;
venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea unui rezident;
venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operaţiunii de fiducie.

2. Modificare termen depunere declaraţie 207

Se modifică termenul până la care trebuie depusă declarația informativă privind impozitul reținut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți (D207). Astfel, Declarația 207 (inclusiv pentru veniturile anului 2020) se va depune până în ultima zi lucrătoare a lunii februarie, inclusiv, a anului curent pentru anul expirat.

3. Se înlocuiește sintagma „persoana juridică română” cu noțiunea mai largă de rezident.

VI. TVA

1. Plafon TVA la încasare

Începand cu 1 ianuarie 2021 se modifica plafonul cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, fiind majorat la 4.500.000 lei (vechiul plafon era 2.250.000 lei). Ne așteptam la clarificări din partea Ministerului Finanțelor Publice cu privire la aplicarea acestei măsuri având în vedere că prevederile art. 282 alin. (4) și (5) din Codul fiscal continua să facă referire la vechiul plafon.

2. Ajustarea bazei de impozitare

Se introduce o noua prevedere conform căreia este posibila ajustarea bazei de impozitare în cazul creanțelor neincasate de la persoane fizice, în situația în care contravaloarea totala sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată în termen de 12 luni de la termenul de plata stabilit de parti, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, făcând excepție persoanele afiliate. Ajustarea este permisa numai în cazul în care se face dovada că s-au luat masuri comerciale pentru recuperarea creanțelor de până la 1.000 lei, inclusiv, respectiv că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor mai mari de 1.000 lei.

3. Reprezentant fiscal pentru aplicarea regimului vamal 4200 – “import urmat de livrare intracomunitara”

Începând cu 1 aprilie 2021, persoanele impozabile nestabilite în Romania nu vor mai avea obligația de a se înregistra în scopuri de TVA în Romania în cazul realizării de operațiuni constând în import de bunuri urmat de o livrare intracomunitară (import sub regimul vamal 4200), putând desemna un reprezentant fiscal autorizat care să îndeplinească obligațiile din perspectiva TVA ce decurg din realizarea acestor operațiuni.

4. Taxare inversă la import

Sunt aduse modificări cu privire aplicarea taxării inverse la importul de bunuri printre care amintim:

în situația aplicării amânării plații TVA în vama pentru realizarea de importuri peste un anumit plafon, va fi avut în vedere plafonul de 50 de milioane lei în ultimele 6 luni, anterior fiind avut în vedere un plafon de 100 de milioande de lei pentru ultimele 12 luni. Sunt aduse și alte modificări în ce privește procedura în această situație;
nu mai este necesară obținerea și a unui certificat de amânare plata TVA în vamă în cazul operatorilor economici autorizați, măsură fiind aplicabilă doar pe baza certificatului AEO.
este aplicabilă amânarea plații TVA în vamă în cazul importurilor efectuate de persoanele impozabile care au obţinut autorizaţie de depunere a unei declarații vamale sub forma unei înscrieri în evidenţele declarantului;
este aplicabilă amânarea plații TVA în vama în cazul importurilor efectuate de persoanele impozabile care importă bunuri supuse măsurilor naționale de simplificare: masă lemnoasă, cereale, precum și telefoane mobile, console, dispozitive cu circuite integrate.

5. Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxă

Exercitarea dreptului de deducere a TVA la beneficiar este posibilă în cazul în care furnizorul emite facturi de corecție, fie din inițiativă proprie, fie în urma inspecției fiscale, chiar dacă termenul de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale s-a împlinit. Dreptul de deducere poate fi exercitat în cel mult un an de la data primirii facturii de corecție, sub sancțiunea decăderii.

În vederea alinierii cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, este clarificat că este permisă exercitarea dreptului de deducere asupra TVA în situația în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscală de declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de justificare a taxei, prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite aceste condiții sau printr-un decont ulterior, dar în cadrul termenului de prescripţie prevăzut în Codul de procedură fiscală, inclusiv în cazul anulării rezervei verificării ulterioare ca urmare a inspecţiei fiscale.

6. Cota redusă de TVA (5%)

Cota redusă de TVA 5% se aplică pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utila de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 140.000 euro. Vechiul plafon era de 450.000 lei. Conform OUG nr. 226/2020 aplicarea măsurii privind majorarea plafonului pentru livrarea de locuințe către persoane fizice cu cota de 5% se amână până în anul 2022.

7. Excepții privind livrarea de bunuri

Nu este considerat livrare de bunuri transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil de către o persoana impozabilă către o instituție publică, în scopul stingerii unei obligații fiscale restante (indiferent dacă transferul este sau nu efectuat în cadrul procedurii de executare silită).

8. Dreptul de deducere a TVA pentru achiziții de băuturi alcoolice și produse din tutun

Se acorda dreptul de deducere a TVA în cazul achiziției de băuturi alcoolice și produse din tutun, dacă acestea sunt destinate acordării (sau prestării de servicii) în mod gratuit în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfășurarea activității economice.

9. Taxare inversă

În cadrul operațiunilor pentru care se aplică taxarea inversă se introduce livrarea de gaze naturale către un comerciant persoana impozabilă, stabilit în România cu un consum propriu de gaze naturale neglijabil (maximum 1% din cantitatea de gaze naturale cumpărată). Aceasta măsură se aplică până la 30 iunie 2022 inclusiv.

10. Scutire de TVA

Conform OUG 226/2020 sunt scutite de TVA cu drept de deducere livrările de dispozitive medicale pentru diagnosticul în vitro al COVID-19, de vaccinuri împotrivă COVID-19, precum și serviciile de testare și vaccinare aferente efectuate până la data de 31 decembrie 2022.

VII. Accize

1. Vânzări la distanță din alte state membre de produse accizabile

În ceea ce privește momentul plății accizelor în cazul vânzărilor la distanță către România, acciza se plătește în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepționat produsele.

2. Modificarea accizei specifice pentru țigarete

În perioada 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021, acciza specifică pentru țigarete va fi 418,76 lei/1.000 țigarete (anterior 406,521 lei/1.000 țigarete).

3. Băuturi fermentate liniștite

Se introduc în categoria băuturilor fermentate liniștite cu nivelul accizei zero acele produse obținute din fructe de pădure, fără alte adaosuri de arome sau alcool.

VIII Impozite și taxe locale - Impozitul pe clădiri

Persoane juridice

Se modifică termenul de actualizare a valorii impozabile a clădirii. Astfel, valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat (anterior, Codul fiscal prevedea actualizarea acestuia la 3 ani). În situația depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referință acesta produce efecte începand cu data de 1 ianuarie a anului fiscal urmator.

Persoane fizice

Persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2020 au în proprietate clădiri cu destinație mixtă au obligația să depună o declarație pe propria răspundere, până la data de 15 martie 2021 inclusiv, privind suprafața folosită în scop nerezidențial. Nu au această obligație persoanele fizice ale căror suprafețe folosite în scop nerezidențial au fost declarate la organul fiscal până la data 31 decembrie 2020, în conformitate cu modelul ITL 001-2016.

În cazul clădirilor cu destinație mixtă, când proprietarul nu declară la organul fiscal suprafața folosită în scop nerezidențial, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0.3% asupra valorii impozabile determinate potrivit prevederilor aplicabile în cazul clădirilor rezidențiale.

Alte prevederi referitoare la clădiri și terenuri

Se introduce o noua prevedere privind clădirile/terenurile pentru care se datorează taxa pe clădiri/terenuri în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosință care se referă la perioade mai mari de un an, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosință are obligația depunerii unei declarații la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a contractului și datorează taxa pe clădiri/terenuri începand cu data de 1 ianuarie a anului următor. În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la o perioadă mai mare de un an, taxa pe clădiri/terenuri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

Este extinsă acordarea unei bonificații de 10%, inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local pentru plata cu anticipație a impozitului/taxei pe clădiri/terenuri, datorat/e pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv.

HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 4/2021 PENTRU STABILIREA SALARIULUI DE BAZĂ MINIM BRUT PE ȚARĂ GARANTAT ÎN PLATĂ

În Monitorul Oficial nr. 40 din 13 ianuarie 2020 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 4 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prin care:

Se stabilește salariul minim brut pe țară garantat în plată, fără alte sporuri, la suma de 2.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru.
Se stabilește salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu cel puțin 1 an vechime în munca, la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru.