Tax Flash nr. 126

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1160 din 15 decembrie 2025 a fost publicată Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Vă prezentăm în continuare cele mai importante modificări fiscale introduse:

MODIFICĂRI RELEVANTE ADUSE LEGII NR. 227/2015 PRIVIND CODUL FISCAL
 

1. IMPOZIT PE PROFIT

 

1. Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entități afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România

Începând cu anul 2026 sau cu anul fiscal modificat care începe în 2026, se introduce un articol nou, Art. 25¹, privind deductibilitatea limitată pentru anumite cheltuieli efectuate în relația cu entități afiliate nerezidente, respectiv pentru cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management și cheltuieli de consultanță, în cazul în care cheltuielile în discuție depășesc 1% din totalul cheltuielilor.

Astfel, se introduce un plafon deductibil de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate în anul fiscal de calcul.

Pentru deductibilitatea la calculul de impozit profit aferent 2026, ponderea de 1% a cheltuielilor respective de la entități afiliate nerezidente se verifica prin raportare la totalul cheltuielilor înregistrate conform cont de profit şi pierdere pentru exerciţiul financiar 2024/exerciţiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024.

Din 2027, determinarea ponderii de 1% in total cheltuieli se va realiza pe baza cheltuielilor inregistrate in anul fiscal de calcul, iar cheltuielile vor fi prezentate într-o nouă declarație fiscala, ce urmează a fi stabilită prin ordin al ministrului finanțelor.
 

• Contribuabili exceptați:
  • contribuabilii plătitorii de impozit minim pe cifra de afaceri, adică CA > 50 milioane euro în anul precedent;
  • contribuabili care dețin un Acord de Pret in Avans (APA) valabil sau solicită un APA începând cu 2027 pentru aceste tranzacții;
  • instituţii de credit - persoane juridice române, sucursale din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine.

 

• Cheltuieli excluse din regimul limitat:
  • cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanţă efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor, altor drepturi similare înregistrate în România;
  • cheltuielile capitalizate în valoarea imobilizărilor corporale/necorporale.

 

• Alte aspecte de avut in vedere:
  • pentru anul 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, entitățile afiliate sunt cele definite potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Din 2027 definiția persoanelor afiliate va fi cea din Codul fiscal (art. 7 pct. 26);

• • în cazul grupului fiscal analiza se face la nivel de membru.

2. Regimul fiscal al imobilizărilor în curs de execuție luate în calculul ICAS

Pentru activele incluse în indicatorii I și A luați în calcul la determinarea impozitului suplimentar pentru petrol și gaze din perioada 2024-2025, se păstrează obligația să fie menținute în patrimoniu pentru o perioadă minimă egală cu jumătate din durata lor de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani.

În caz contrar, se recalculează impozitul.

Excepții pentru active care:

• sunt transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare efectuate potrivit legii;
• sunt înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare sau faliment;
• sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, cu documente justificative;
• sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații legale.

 

2. IMPOZIT PE VENIT

 

1. Închirierea pe termen scurt a camerelor situate in locuințe proprietate personală

Închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alți deținători legali a camerelor situate în locuințe proprietate personală reprezintă închirierea neîntreruptă a unei camere aceleiași persoane, pentru perioade de maximum 30 de zile, într-un an calendaristic. În situația în care închirierea se realizează pentru o fracție de zi, se consideră închiriere pentru o zi.

Impozitarea venitului obținut din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuințe proprietate personală se va realiza după cum urmează:

• Între 1 și 7 camere inclusiv, venitul este încadrat în categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor iar baza de impozitare (venitul net) se determină prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor forfetare în procent de 30% din valoarea venitului brut.
• 8 camere sau mai mult, venitul este încadrat în categoria veniturilor din activități independente iar baza de impozitare se determină prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor forfetare în procent de 30% din valoarea venitului brut.

Nu se cuprinde în venitul brut comisionul reţinut de către entităţile care facilitează închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, inclusiv interfeţele electronice, cum ar fi o piaţă online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare.

În situaţia în care sumele sunt încasate în valută, echivalentul în lei al acestora se determină prin utilizarea cursului de schimb valutăr comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară anterioară încasării.

Ca si diferențe de impozitare, in cazul veniturilor din activitati independente:

• În venitul brut se includ și:
  • veniturile sub formă de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate în legătură cu o activitate independentă;
  • veniturile din angajamentul de a nu desfășura o activitate sau de a nu concura;
  • veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată;
• Se datoreaza și contribuția de asigurări sociale (nu doar contribuția de asigurări sociale de sănătate);
• Contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 10% din venitul net anual și este plafonată la nivelul a 72 de salarii minime pe economie, în vreme ce, în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, se aplică plafoanele de 6/12/24 de salarii minime pe economie.

 

2. Venituri din investiții

Cotele de impozit pentru veniturile sub formă câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și al instrumentelor financiare derivate intermediate de societăți de administrare a investițiilor, societăți de investiții autoadministrate și administratori de fonduri de investiții alternative, rezidenți fiscali români sau nerezidenți care au în România un sediu permanent ce are calitatea de intermediar se majorează astfel:

• de la 1% la 3% pentru fiecare câștig obținut din transferul titlurilor de valoare sau al instrumentelor financiare derivate deținute și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii.
• de la 3% la 6% pentru fiecare câștig obținut din transferul titlurilor de valoare sau al instrumentelor financiare derivate deținute și înstrăinate într-o perioada mai mică de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii.

Totodată, cota de impozit pentru veniturile sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și al instrumentelor financiare derivate obținute prin intermediar nerezident sau fără implicarea unui intermediar, precum şi din transferul aurului de investiții, crește de la 10% la 16%.
 

3. Venituri din alte surse

Se modifica cota de impozit pentru câștigurile din criptomonede, de la 10% la 16% și se menține scutirea de impozit pentru câștigurile sub 200 lei/tranzactie, cu condiția ca totalul câștigurilor intr-un an fiscal sa nu depaseasca 600 lei.
 

3. CONTRIBUȚII SOCIALE OBLIGATORII

Se majorează plafonul anual până la care contribuabilii care obțin venituri din activități independente datoreaza contribuția de asigurări sociale de sănătate, de la 60 de salarii minime pe economie la 72 de salarii minime pe economie.
 

4. TAXE ȘI IMPOZITE LOCALE

Cotele şi nivelurile impozitelor şi taxelor locale se stabilesc pentru anul 2026 prin hotărâre a consiliului local, adoptată până la data de 31 decembrie 2025.

Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot/poate hotărî să acorde scutirea sau reducerea de la plata impozitelor şi taxelor locale pe bază de analize cost-beneficiu, pentru o perioadă determinată de timp de cel mult 2 ani fiscali, în funcţie de anumite criterii predefinite prin hotărârea adoptată până la data de 31 decembrie 2025 pentru anul 2026. 
 

1. Impozit pe clădiri

 

• Noul cadru legislativ introduce ajustări importante în ceea ce privește regimul de scutiri și reduceri ale impozitului pe clădiri. Acestea includ atât restrângerea categoriilor care beneficiază automat de facilități fiscale, cât și recalibrarea atribuțiilor autorităților locale, prin eliminarea sau modificarea unor prevederi existente.
• Conform articolul 456 (3), în cazul clădirilor utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule destinate depozitării și conservării cerealelor, nu mai sunt scutite integral, cum prevedea anterior Codul fiscal. Impozitul pe clădiri se reduce cu 50%, cu excluderea suprafețelor folosite pentru desfășurarea altor activități economice și cu respectarea legislației aplicabile în materia ajutorului de stat.
• Scutirile sau reducerile de impozit/taxa pe clădiri se acordă persoanelor care au documentele justificative necesare și le depun la organul fiscal local în termenul stabilit prin hotărârea consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului București. De asemenea, acestea trebuie să fi achitat impozitul/taxa pentru anul fiscal anterior, în termenele legale. Scutirea sau reducerea se aplică începând cu 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care a fost emisă hotărârea consiliului.
• În ceea ce privește cotele de impozitare, legea introduce o restricție temporară importantă și anume, cota impozitului pe clădiri pentru anul 2026 nu poate fi mai mică decât cota aplicată în 2025. Această obligație vizează hotărârile consiliilor locale (inclusiv a Consiliului General al Municipiului București) de stabilire a cotelor și se aplică atât impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, cât și celui datorat de persoanele juridice, indiferent de destinația clădirii (rezidențială sau nerezidențială).
• În Tabelul 6 al art. 457, sunt prevăzute noile valorile impozabile pe metru pătrat ale clădirilor rezidențiale (utilizate la calculul impozitului pe clădiri pentru persoanele fizice), acestea fiind majorate semnificativ, de circa 2,5–3 ori mai mari decât cele anterioare.
• Atragem atenția că pentru anul 2026, prevederile cu privire la modul de calcul al impozitului pe clădiri rămân similare anului 2025, urmând ca noile prevederi să fie aplicabile de la 1 ianuarie 2027.

 

2. Impozit/taxe pe terenuri

 

• Lista terenurilor scutite de impozit sau taxă se modifică similar cu schimbările aplicate la clădiri.
• De asemenea, se introduce o nouă scutire pentru terenurile aferente clădirilor noi realizate în proiecte investiționale din industria prelucrătoare, depozitare și logistică. Facilitatea se aplică timp de doi ani de la 1 ianuarie al anului următor recepției finale a clădirii, cu respectarea legislației ajutorului de stat. Activitățile eligibile vor fi detaliate prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.
• Similar impozitului pe clădiri, scutirile sau reducerile de impozit/taxa pe teren se acordă persoanelor care au documentele justificative necesare și le depun la organul fiscal local în termenul stabilit.
• Sunt actualizate valorile ce trebuie utilizate la stabilirea impozitului/taxei pe teren, art. 465 alin (4) si (7).

 

3. Impozit pe mijloacele de transport

 

• Se modifică semnificativ modul de calcul al impozitului pe mijloacele de transport pentru anumite categorii de vehicule, prin introducerea criteriului normei de poluare, alături de capacitatea cilindrică.
• Pentru mijloacele de transport hibride cu emisii de CO₂ mai mici sau egale cu 50 g/km, autoritățile locale pot acorda o reducere a impozitului de până la 30%, în baza unei hotărâri a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz.
• În cazul autovehiculelor acționate exclusiv electric, impozitul pe mijloacele de transport este stabilit la nivelul fix de 40 lei pe an.
• Totodată, autoritățile locale pot institui cote adiționale ale impozitului, care pot ajunge până la 100% peste nivelurile maxime prevăzute de legislația fiscală aplicabilă.
• În plus, se restrâng semnificativ categoriile de vehicule scutite de la plata impozitului pe mijloacele de transport.

 

4. Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare (taxa de lux)

Începând cu anul 2026 impozitul special se va majora, și se va calcula astfel:

• impozitul pe clădiri rezidențiale prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă comunicată de organul fiscal și plafonul de 2.500.000 lei,
• impozitul pe autoturisme prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.

MODIFICĂRI RELEVANTE ADUSE LEGII NR. 207/2015 PRIVIND CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ
 

1. Reguli privind inactivitatea și dizolvarea societăților

Se introduc noi cazuri de declarare în inactivitate pentru contribuabilii care nu dețin un cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului si pentru contribuabilii care nu au depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la expirarea termenului legal de depunere.

Se introduce un mecanism de dizolvare de drept pentru contribuabilii care rămân inactivi o perioadă îndelungată:

• Dacă un contribuabil declarat inactiv nu se reactivează în termen de 1 an de la data declarării în inactivitate, acesta este dizolvat potrivit actului normativ de înființare;
• ANAF are obligația de a formula cererea de dizolvare: atât în cazul contribuabililor fără obligații fiscale restante, cât și în cazul celor cu obligații restante, dacă nu sunt subiecți ai unor sesizări penale.

 

2. Eşalonarea la plată, garanţiile şi contractul de fideiusiune

Se introduce un nou instrument obligatoriu de garantare, respectiv eșalonările la plată vor fi condiționate de prezentarea unui contract de fideiusiune. Fideiusiunea este solicitată în situațiile în care nu există suficiente bunuri pentru garantare, în cazul debitorilor cu o vechime mai mică de 12 luni, precum și atunci când se solicită modificarea sau menținerea unei eșalonări;

Sunt introduse următoarele modificări semnificative privind eșalonarea la plată și garanțiilor:
 

• Obligațiile neincluse în graficul de eșalonare trebuie achitate în termen de 60 de zile de la data deciziei de aprobare (anterior termenul era de 180 zile);
• Cererea de modificare trebuie depusă în termen de 60 zile (anterior 90 zile);
• În cazul garanţiilor insuficiente, penalităţile de întârziere nu mai sunt amânate, ci incluse în eşalonare;
• Menţinerea valabilităţii eşalonării la plată poate fi solicitată o singură dată într-un an calendaristic;
• Pentru eșalonarea simplificată se ajustează plafoanele privind obligaţiile fiscale principale şi accesorii: persoane fizice: 500 – 100.000 lei; asocieri fără personalitate juridică: 2.000 – 100.000 lei; persoane juridice: 5.000 – 400.000 lei.

TAXĂ LOGISTICĂ ÎN VALOARE DE 25 LEI

Se instituie o taxă logistică fixă de 25 lei/colet pentru bunuri cu valoare declarată sub 150 euro, provenite din afara UE, indiferent de statul UE în care are loc punerea în liberă circulație.

Aspecte principale:

• Taxa vizează vânzările la distanță de bunuri importate din afara UE, cu locul de începere al livrării în afara Uniunii Europene;
• Taxa este suportată de furnizorul bunurilor, expeditorul sau platforma digitală care facilitează vânzarea, în funcție de structura tranzacției;
• Furnizorii de servicii poștale sunt responsabili pentru colectarea, declararea și virarea taxei;
• Taxa se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare livrării coletului.

Procedura de declarare a taxei va fi stabilită prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Legi.