This site uses cookies to provide you with a more responsive and personalised service. By using this site you agree to our use of cookies. Please read our PRIVACY POLICY for more information on the cookies we use and how to delete or block them.
  • Preturile de transfer si substanta economica sau Viata dupa BEPS
Article:

Preturile de transfer si substanta economica sau Viata dupa BEPS

27 aprilie 2018

Alin Irimia , Tax Partner
Transfer Pricing & Value Chain Taxation
|

1.      Care sunt noile obligatii?

2.      Trebuie sa schimb ceva in administrarea preturilor de transfer?

3.      Care sunt drepturile si obligatiile companiei in relatie cu reglementarile fiscale specifice preturilor de transfer?


OECD – BEPS

"Substanța economică a unei tranzacții sau a unui contract este determinată prin examinarea tuturor faptelor și circumstanțelor, cum ar fi contextul economic și comercial al tranzacției sau contractului, obiectul și efectul din punct de vedere practic și de afaceri, precum și comportamentul părților, respectiv, funcțiile îndeplinite, activele utilizate și riscurile asumate (analiza functionala) de acestea".

Modificarilor aduse de BEPS au impact semnificativ pentru fiscalitate in context international si privesc, in primul rand, substanta economica a tranzactiei. Pentru ca o tranzactie sa contina “substanta economica”, nu este suficient ca aceasta sa fie efectuata in realitate, ci trebuie dovedit derulata


Transparenta si substanta

Legislatia prevede detalii suplimentare cu privire la:

-          analiza lantului de creare a valorii “Value chain”;

-          identificarea si delimitarea tranzactiilor;

-          remunerarea proprietatii intelectuale;

-          analiza comparativa a riscurilor;

-          introducerea raportarii “country by country”;

-          agregarea activitatilor in scopul identificarii “sediilor permanente”.


Ce este in fapt “Value chain”?

 “Value chain” reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de grup pentru obtinerea avantajului competitiv care, in final, conduce la obtinerea de profit. Cu alte cuvinte, “Value chain” reprezinta diferenta dintre “Valoarea de vanzare a produselor/serviciilor (acceptata de piata sau pretul de vanzare catre independenti)” si “Costul pentru obtinerea acestora (costurile de la independenti)”.

“Value chain” justifica faptele si circumstantele care ulterior sunt avute in vedere la intocmirea analizei functionale.

“Value chain” este o notiune care difera de “Supply chain”, pentru o mai clara delimitare, cele doua avand ca diferenta primara integrarea activitatilor pentru a genera un avantaj competitiv.


“Value chain analysis”

In linii generale, analiza lantului valoric (value chain analysis) spune povestea creerii valorii adaugate (added value story) de catre grup, respectiv, de fiecare membru al grupului. “Value chain analysis” reprezinta un element important in directa legatura cu documentarea/justificarea “substantei economice” precum si cu “transparenta si identificarea tranzactiilor”.

Analiza functionala, elementul de baza in materia preturilor de transfer, este sustinuta si de “value chain analysis” prin fundamentarea substantei alocarii functiilor, riscurilor si activelor utilizate de catre fiecare membru al grupului.

“Value chain analysis” contribuie la justificarea:

-          identificarii, segregarii sau agregarii tranzactiilor;

-          fundamentarii analizei comparative multianuale sau anuale a preturilor de transfer;

-          selectarea “partii testate”;

-          alegerii metodelor de preturi de transfer;

-          alegerii indicatorilor de performanta testati in studiul de comparabilitate.

“Studiul de comparabilitate reprezinta justificarea preturilor de transfer! Nu este nevoie de analiza lantului de creare a valorii adaugate! Afirmatia este adevarata, dar nu suficienta!”

Existenta unui studiu de comparabilitate, fara justificarea functiilor, riscurilor, activelor utilizate in corelatie cu “value chain”, poate conduce la stabilirea de remuneratii care nu sunt la pret de piata (non arm’s length prices).

In procesul de fazare a preturilor de transfer cu substanta economica si a preturilor de piata, analizarea individuala a unei tranzactii, fara integrarea acesteia in “value chain” nu probeaza, in majoritatea cazurilor, profilul functional al partilor. In concluzie, nu conduce la o demonstratie suficienta a faptului ca preturile de transfer sunt la pret de piata.

Modificarile si completarile introduse prin BEPS stipuleaza ca impozitarea profitului se face in functie de contributia adusa de fiecare companie din grup, la crearea valorii adaugate (added value). In aceasta lumina, trebuie identificate tranzactiile derulate in realitate (contract vs comportament), respectiv, “substance over form”. Astfel, impactul “value chain analysis” devine major si asupra alocarii riscurilor si utilizarii proprietatilor intelectuale.

In concluzie, studiul de comparabilitate are la baza analiza functionala care deriva din “value chain analysis”.


Ce contine dosarul preturilor de transfer referitor la “value chain analysis”

Conform OPANAF 442/2016 la Capitolul “Descrierea Grupului” apare ca noutate:

“descrierea principalelor funcţii îndeplinite, riscuri asumate şi active utilizate, la nivel de grup, care contribuie semnificativ şi definitoriu la crearea de valoare adăugată, cu individualizarea acestora la nivelul fiecărei entităţi participante în grup”.

Prezentarea analizei lantului de valoare adaugata in dosarul preturilor de transfer, aparuta ca urmare a reglementarilor BEPS, reprezinta in fapt “value chain analysis” la nivel de grup. Aceasta justifica, in capitolul “analiza economica” a partii pentru care se intocmeste dosarul, abordarea tehnica pentru sustinerea faptului ca preturile de transfer sunt la pret de piata.

Dosarul preturilor de transfer, fara prezentarea analizei lantului de valoare, este privat de o justificare consistenta a analizei functionale si implicit a demostratiei ca preturile de transfer sunt la pret de piata.

Cum se intocmeste “value chain analysis”?

Fiecare grup are propria istorie de creare a valorii. Aceasta istorie o defineste si o pozitioneaza in piata liber concurentiala. Pentru prezentarea istoriei de creare a valorii, unica pentru fiecare grup, sunt necesari urmatorii pasi:

1.      Identificarea serviciilor/produselor cu pondere ridicata in cifra de afaceri a grupului (value drivers)

In cadrul acestui prim pas se identifica activele generatoare de profit rezidual (ex: marci), precum si activitati importante care genereaza valoare (ex: department de cercetare dezvoltare). O evaluare a contributiei adusa de fiecare activ este, de asemenea, importanta pentru pasii urmatori, deoarece nu toate activele aduc o contribtie egala in lantul de valoare.

2.      Determinarea contributiilor aduse de fiecare entitate din grup

Identificarea contributiilor aduse de companiile din grup in lantul de creare a valorii pot fi obtinute prin analiza functionala, respectiv determinarea profilului functional care poate fi de tipul:

-          captiv;

-          contractat;

-          cu functii si riscuri depline (de tip antreprenor/ fully fledged).

In cazul necorporalelor, se intocmeste si “DEMPE analysis” care are drept rezultat alocarea riscurilor si functiilor (deci si a remuneratiei cuvenite la pret de piata) aferente proprietatilor intelectuale (ex: marci) catre companiile din grup.

Prin “DEMPE” se stabileste, in fapt, detinatorul economic al proprietatii necorporale care, in era post BEPS, este indreptatit sa primeasca remuneratia aferenta proprietatii necorporale in analiza. Detinatorul juridic nu este indreptatit la remuneratia aferenta proprietatii intelectuale.

Identificarea contributiilor aduse in crearea lantului de valoare vor fi ulterior prezentate in dosarele locale pentru determinarea profilului functional in scopul testarii preturilor de transfer.

3.      Transformarea in numeric

Urmare pasilor 1 si 2 se vor aloca profiturile intre companiile din grup. Aceasta alocare nu reprezinta, in mod automat, aplicarea metodei impartirii profitului. De mentionat ca OECD va emite clarificari/completari/modificari cu privire la aplicarea metodei de impartire a profiturilor.

4.      Compararea profiturilor existente

Rezultatele obtinute din pasii 1, 2, 3 vor fi comparate cu profiturile obtinute de companiile din grup, iar unde sunt identificate diferente, o analiza mai detaliata a preturilor de transfer poate fi necesara.

Urmatorii pasi

·         Verificarea existentei, in cadrul documentatiei preturilor de transfer, a analizei lantului de creare a valorii.

·         Culegerea informatiilor referitoare la “value chain” din documentele existente.

·         Identificarea contributiilor importante aduse de fiecare entitate din grup.

·         Intocmirea analizei lantului de creare a valorii (value chain analysis) astfel incat sa poata fi prezentata in documentatia preturilor de transfer.

·         Verificarea corelatiei intre profiturile existente si cele obtinute urmare a “Value chain analysis”.

Alte modificari BEPS referitoare la substanta economica:

-          Identificare sediu permanent;

-          Restructurare profiluri functionale ale companiilor din grup;

-          Analiza DEMPE;

-          Aplicarea metodei impartirii profiturilor “Profit split method”;

-          Substanta economica are influenta majora si la modul de inregistrare in contabilitate.